RIL REFERITOR LA PRESCRIPȚIA RĂSPUNDERII CONTRAVENȚIONALE ÎN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR

În materia disciplinei în construcții, domeniu al cărui act normativ principal este Legea nr. 50/1991, s-a constatat practică neunitară în privința momentului de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de a constata contravențiile constând în executarea fără autorizație a unei construcții. Este vorba despre acele construcții ce cuprind toate elementele structurale necesare pentru a fi considerate terminate. Amintita contravenție este prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, iar amenda la alineatul 2 al aceluiași articol

În această privință, unele instanțe (majoritatea) au considerat că acest moment curge de la data terminării faptice a lucrării, chiar dacă aceasta nu a fost recepționată, în timp ce alte instanțe au opinat în sensul în care termenul de prescripție curge de la data la care autoritatea competentă a constatat comiterea faptei.

Date fiind aceste orientări divergente, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat instanța supremă cu un recurs în interesul legii, iar aceasta a decis că termenul de prescripție a răspunderii contravenționale pentru contravențiile prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, constând în executarea, fără autorizație de construire, a unei construcții ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată la data constatării contravenției, curge de la data terminării în fapt a construcției.

Întru adoptarea acestei soluții a fost avut în vedere caracterul continuu al acestei contravenții. Mai precis, se consideră că ea are un moment de consumare, care coincide cu începerea executării lucrărilor de construire, și un moment de epuizare, care constă în terminarea acestor lucrări, iar acesta din urmă este momentul săvârșirii faptei. În această ordine de idei, momentul finalizării lucrărilor la un imobil nu poate fi legat de recepția acestora de către reprezentanții administrației publice locale, soluția contrară fiind absurdă și putând conduce către imprescriptibilitatea contravenției în discuție.

Din păcate, pe site-ul ÎCCJ se găsește doar minuta acestei Decizii nr. 16/2020, însă mai multe detalii referitoare la pozițiile jurisprudenței pot fi găsite aici. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial astăzi, 09.11.2020.

Share this post